Croaţia

Imi doresc o vacanţă în Croaţia aşa că am decis să mă documentez.

Croaţia (oficial Republica Croată) este situată la răscrurea dintre Europa Centrală, Balcani şi Mediterana, are o suprafaţă de 56.594 km² (suprafaţa României este de 238.391 km², la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre), o populaţie de aproximativ 4,29 milioane locuitori, religia predominantă este romano-catolică, are o climă predominant temperat continentală şi mediteraneană.

Tara este împărţită administrativ în 21 de regiuni, respectiv 20 de cantoane şi capitala, Zagrebul.

Capitala ţării este la Zagreb. 

Coasta croată a Mării Adriatice are o mie de insule.

Puţină istorie

Statul Croat era organizat la sfârşitul sec. al IX-lea în două ducate şi primul rege a fost Tomislav care a ridicat Croaţia la rang de regat.

Regatul Croaţiei a cunsocut expansiunea maximă în timpul domniei regelui Peter Kresimir al iv-lea şi în timpul lui Dmitar Zvonimir.

In anul 1102, Croaţia a intrat într-o uniune personală cu Ungaria.

In anul 1527 Ferdinand I din Casa Habsburg a fost desemnat rege.

O scurtă perioadă de timp, după Primul Război Mondial, Croaţia a fost inculsă în Statul Slovenilor, Croaţilor şi Sîrbilor care şi-a declarat independenţa faţă de Austro Ungaria şi a co-fondat apoi Regatul Iugoslaviei.

După al Doilea Război Mondial, Croaţia a devenit membru fondator şi ţară federală constituientă a celei de-a doua Iugoslavii, stat socialist.

In iunie 1991 Croaţia şi-a declarat independenţa, după un război care a durat patru ani 

Geografie

Croaţia se află în principal între paralele  42° și 47° latitudine nordică şi meridianele e 13° și 20° longitudine estică şi  învecinează cu Ungaria la NE, cu Serbia la E, cu Bosnia şi Herţegovina la SE, cu Muntenegru la SE, cu Marea Adriatică şa SV şi cu Slovenia la NV.

O parte din teritoriul de sud din jurul Dubrovnikului este o enclavă legată de restul teritoriului doar prin apele teritoriale, pe uscat fiind separtă printr-o fâşie de pământ ce aparţine Bosniei Şi Herţegovinei.

Altitudinea variază de la munţii Dinarici cu cel mai înalt punct în vârful Dinara la 1831 m la frontiera cu Bosnia şi Herţegovina în sud până la ţărmul Mării Adriatice care compune întraga frontieră sud vestică.

Croaţia insulară constă din peste o mie de insule şi insuliţe

Cele mai mari insule sunt Cres şi Krt.

In nord predomină ţinuturile deluroase iar în est zona de câmpie, traversată de râurile Sava, Drava, Kupa şi Dunărea.

Regiunile centrale şi cele sudice de lângă coasta Adriaticii, precum şi insulele, constau din munţi de mică altitudine şi culmi împădurite. 

In Croaţia există multe peşteri de mare adâncime 

Cele mai celebre lacuri din Croaţia sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit şi calcar, renumite pentru coloritul lor de la turcoaz, la verde închis şi cenuşiu,

Mare parte din Croația are o climă continentală moderat caldă și ploioasă, conform clasificării climatice Köppen. Temperatura medie lunară se încadrează între -3 °C (în ianuarie) și 18 °C (în iulie). Cele mai reci părți ale țării sunt Lika și Gorski Kotar unde se găsește zăpadă la altitudini de peste 1.200 m. Cele mai calde părți ale țării sunt coasta Adriaticii și mai ales zona din interiorul continentului aflată în imediata apropiere, caracterizate de o climă mediteraneană, temperaturile extreme fiind moderate de mare. În consecință, extremele termice sunt mai pronunțate în zonele continentale—cea mai joasă temperatură, de -35,5 °C s-a înregistrat la 3 februarie 1919 în Čakovec, iar maximul istoric de 42,4 °C s-a înregistrat la 5 iulie 1950 la Karlovac.^[72]
Precipitațiile medii anuale se încadrează între 600 mm și 3.500 mm în funcție de regiunea geografică și de tipul de climă. Cele mai puține precipitații se înregistrează în insule (Vis, Lastovo, Biševo, Svetac) și în zonele estice ale Slavoniei, deși în cazul celei din urmă, aceasta are loc în sezonul vegetativ. Nivelele maxime de precipitații se întâlnesc în munții Dinara și în Gorski Kotar. Vânturile predominante în interior sunt vânturi dinspre nord-est sau sud-vest, moderate, iar în zonele de coastă domină vânturile facilitate de trăsături locale de relief. Viteze mai mari ale vânturilor sunt cel mai adesea înregistrate în lunile mai reci, de-a lungul coastei, în general bora și siroco. Cele mai însorite zone ale țării sunt insulele, în special Hvar și Korčula, cu peste 2700 de ore de soare pe an, urmate de zona sudică a coastei Adriaticii, cea nordică, și Slavonia, toate cu peste 2000 de ore de soare pe an

 Croația poate fi împărțită în mai multe ecoregiuni din cauza climei și geomorfologiei sale, ea fiind astfel una dintre cele mai bogate țări europene în termenii biodiversității. Exista patru tipuri de regiuni biogeografice în Croatia—ce Mediteraneană de-a lungul coastei și în zona interioară imediată, cea Alpină în mare parte din Lika și Gorski Kotar, cea Panonică pe Drava și pe Dunăre, și continentală în restul teritoriului. Habitatele carstice conțin carsturi scufundate, cum ar fi cheile și barierele de tuf Zrmanja și Krka, precum și habitatele subterane. Geologia carstică cuprinde circa 7.000 de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind 2.490.000 ha, adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile, tufărișurile, precum și habitatele marine și de coastă.^[76] În termeni fitogeografici, Croația face parte din regatul Boreal, fiind împărțit între provinciile Iliră și Central Europeană din cadrul regiunii Circumboreale și provincia Adriatică din regiunea Mediteraneană. World Wide Fund for Nature împarte Croația în trei ecoregiuni—pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec din munții Dinarici și pădurile de foioase ilire.^[77]

 

Turism

Turismul este o sursă importantă de venituri pe timpul verii, Croaţia clasându-se pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinaţii turistice din lume.

Locuri de vizitat

Lacurile Plitvice

Parcul Naţional Krca



Croaţia-wikipedia
Harta Croaţiei
Harta Croaţiei
Harta Europa-calculeză rute
Harta Parcului Naţional Lacurile Plitvice
Spectacolul cascadelor din Parcul Naţional Krca 
Circuit Serbia, Muntenegru, Croaţia, Italia, Slovenia, Ungaria