Am eşuat în toate relaţiile. Cel puţin aşa am simţit eu. La un moment dat, fără excepţie, în toate relaţiile, am sesizat că dacă eu încetez să mai susţin relaţia, nu mai rămâne nimic. Prin urmare "relaţia" era doar în imaginaţia mea. Era "jocul" meu, creaţia mea.
Mereu am făcut aceleaşi greşeli.
Relaţiile au început la iniţiativa celuilalt şi treptat m-am lăsat ademenintă de ceea ce părea a fi un vis frumos pentru NOI.
Si apoi am început să dau tot ce simţeam că am mai bun şi mai frumos iar celălalt se obişnuia tot mai mult cu situaţia. Deveneam doar o SURSA, nu o parteneră într-o relaţie echitabilă.Inţelegeam că sunt şi am fost mereu doar EU, singură în Universul meu.
19.03.2013
M-am trezit cu gandul că de când mă ştiu m-am simţit cel mai bine interacţionând cu natura, cu stelele, cu norii, cu soarele, cu ploaia, cu vântul etc.
Elementele astea sunt prietenii mei.
M-am întrebat, de ce mă simt atât de bine interacţionând cu elementele naturii şi nu mă mai simt la fel de bine interacţionând cu oamenii?
Si am găsit şi răspunsul: de la omeni am aşteptări. Nu ar trebui dar am.
Dacă plouă când vreau să stau la soare, nu mă supăr, mi se pare firesc să mă adaptez eu la ritmul naturii.
Cred ca aşa ar trebui privite şi relaţiile cu oamenii, din interiorul tău şi fără să aştepţi un anumit comportament de la ei.
19.03.2013
M-am trezit cu gandul că de când mă ştiu m-am simţit cel mai bine interacţionând cu natura, cu stelele, cu norii, cu soarele, cu ploaia, cu vântul etc.
Elementele astea sunt prietenii mei.
M-am întrebat, de ce mă simt atât de bine interacţionând cu elementele naturii şi nu mă mai simt la fel de bine interacţionând cu oamenii?
Si am găsit şi răspunsul: de la omeni am aşteptări. Nu ar trebui dar am.
Dacă plouă când vreau să stau la soare, nu mă supăr, mi se pare firesc să mă adaptez eu la ritmul naturii.
Cred ca aşa ar trebui privite şi relaţiile cu oamenii, din interiorul tău şi fără să aştepţi un anumit comportament de la ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu